Imprimante laser

In cazul imprimantelor laser viteza de tiparire reala se poate apropia foarte mult de cea specificata de producator.In unele cazuri,viteza specifica reprezinta viteza mecanismului de tractare a hartiei,respectiv numarul de pagini goale pe care imprimanta este capabila sa le transporte intr-un minut din tava de alimentare in tava de colectare. De asemenea unii producatori specifica viteza de tiparire in format Letter si nu A4, lungimea unei coli de format Letter fiind mai mica si implicit viteza mai mare.

Mecanismul de manipulare a hartiei. Alaturi de formatul maxim suportat, un alt element important este constituit si de varietatea tipurilor de media suportate de imprimanta transparente, calc, plicuri, carton.Capacitatea de alimentare este un alt element important, fiind recomandabila o corelare a acesteia cu nevoile reale.- Interfata. Calea de comunicare dintre PC si imprimanta reprezinta un element extrem de important atunci cand timpul de asteptare este pretios.

Posibilitatea de conectare in retea devine obligatorie atunci cand echipamentul urmeaza sa fie folosit de mai multi utilizatori. Pentru cei care vor folosi imprimanta acasa sau intr-un birou de 2-3 persoane conectarea USB este suficienta, cu conditia ca in cazul partajarii, sistemul pe care aceasta este instalata sa fie pornit in permanenta.- Memoria. Asa cum spuneam modelele care folosesc limbajul GDI nu necesita prea multa memorie, toata prelucrarea cazand in sarcina PC-ului.

Celelalte modele, mai ales cele de retea, folosite in paralel de mai multi utilizatori vor avea nevoie de o cantitate semnificativa de memorie instalata pentru a putea duce la bun sfarsit toate sarcinile primite.- Consumabile. Este bine cunoscut faptul ca, in cazul imprimantelor de orice fel, pretul de achizitie este mai putin important decat costurile de exploatare ulterioare. Foarte important este costul pe pagina pe care va trebui sa si-l calculeze fiecare utilizator in parte.

Acestea trebuie sa contina pretul toner.

GIS(sistemul informatic geografic)

Un Sistem Informatic Geografic (GIS) este o reprezentare grafică, un fel de hartă, computerizată, legată la o bază de date şi care combină „straturi de hărţi”, date grafice, cu diverse informaţii despre un imobil. În funcţie de „straturile” care se combină, sunt disponibile anumite tipuri de informaţii. De exemplu, se pot afla despre un imobil cine este proprietarul, reţelele pe care construcţia le are (apă, canal, gaz, curent electric, telefon, televiziune), materialul din care este construit imobilul, numărul de încăperi, suprafaţă, anul construcţiei, nivelul de impozitare, traseele pe unde se poate ajunge la respectivul imobil, cea mai scurtă rută, staţii de mijloace de transport în comun aflate în vecinătate etc. Şi asta doar printr-o simplă apăsare pe o tastă a calculatorului.

Primăria Timişoara este prima instituţie din România care are un asemenea sistem, într-un stadiu funcţional şi relativ avansat. Demarat în ianuarie 1998, proiectul de realizare al sistemului informatic geografic a costat până în prezent aproximativ 1,8 milioane de dolari, adică circa 1,2 dolari pentru fiecare timişorean, pe o perioadă de 5 ani.

Rezultate şi proiecte
Până în momentul de faţă, datele existente permit realizarea mai multor aplicaţii: Fişa bunului imobil pentru cadastru imobiliar şi pentru cel general, registrul cadastral al parcelelor şi al proprietăţilor, indexul proprietăţilor, lista sectoarelor cadastrale, sinteza terenurilor după categoria de folosinţă, dotarea edilitară a parcelelor, situaţia construcţiilor (mod de administrare, tip de proprietate, mod de folosinţă, date tehnice ale construcţiei etc.), statistici privind aglomerările urbane, lista tronsoanelor de reţele edilitare şi artere de circulaţie, lista nodurilor de reţele edilitare şi artere de circulaţie, aplicaţii pentru Birourile de Carte Funciare şi pentru Administraţia Financiară.
A fost început Sistemul de Inventariere a Semnelor şi Marcajelor Rutiere, pentru care au fost culese date despre fiecare semafor, semne de circulaţie, marcaje rutiere prin întocmirea unor fişe ale intersecţiilor. De asemenea, vor fi integrate şi imagini pentru fiecare intersecţie nesemaforizată, iar pentru cele semaforizate se va introduce ciclul semaforului. Scopul acestui sistem este optimizarea circulaţiei.
În curs de integrare sunt Planurile Urbanistice Zonale şi cele de Detaliu, realizate în Timişoara, după ce datele din Planul Urbanistic General au fost deja transpuse mult mai aproape de realitate.
Un alt proiect important este inventarierea tuturor monumentelor istorice, de arhitectură şi dezvoltare urbanistică a oraşului în diferite perioade, începând cu secolul al XVII – lea şi integrarea lor în banca de date. Vor fi culese date despre anul construcţiei, materialele din care au fost construite, stilul arhitectonic, proprietarii imobilului, modificările pe care le-a suferit imobilul, imagini de ansamblu ale clădirii şi detalii arhitectonice, planuri ale clădirii şi date despre dezvoltarea urbanistică a oraşului.
Au fost integrate în sistemul informatic geografic şi datele de la Compartimentul Agricol, planurile de împărţire a Legii 18/1991, urmând a fi identificaţi toţi proprietarii, din titlurile de proprietate şi vânzările care au avut loc, pentru impozitarea corectă a terenurilor agricole.

Aplicaţiile nu vor rămâne în acest stadiu. S-a decis extinderea acestui sistem pe întreg teritoriul administrativ şi pentru zona metropolitană, adică încă 25 de km în jurul Timişoarei. În acest scop, s-a achiziţionat o imagine satelitară care a fost orientată şi acum se vectorizează toate elementele liniare (drumuri, canale).

Beneficii

Datorită informaţiilor existente până în momentul de faţă în sistemul informatic geografic, se furnizează o serie de date, cum ar fi cele necesare pentru aplicarea Legii 10, Planuri Urbanistice de Zonă şi de Detaliu, planuri pentru investiţiile Primăriei, identificarea datelor de patrimoniu, planurile pentru autorizaţiile de construcţie şi certificatele de urbanism.
În afară de populaţie, mai există şi alţi beneficiari ai acestui sistem, cum ar fi serviciile de ambulanţă, poşta română, registrul comerţului, protecţia civilă, corpul gardienilor publici, poliţia rutieră, băncile, cabinetele notariale etc., care vor avea drept de consultare a sistemului, în funcţie de drepturile de acces stabilite.
Cei care vor furniza informaţiile, vor actualiza şi consulta datele sunt primăriile, prin direcţiile de urbanism, economice, patrimoniu, tehnice, societăţile comerciale şi regiile autonome care deţin reţele edilitare, Evidenţa populaţiei etc.
Mai există, însă, multe date de introduse. O parte dintre ele nu se află la Primărie.
Se doreşte, însă, să se meargă mai departe: sistemul să poate oferi şi alte tipuri de informaţii, şi altor instituţii. De exemplu, în cazul unui incendiu, pompierii să poată află, printr-o simplă apăsare pe tastatura calculatorului, care este cea mai scurtă rută şi cu cele mai puţine semafoare, până la locul incendiului, pentru a ajunge în cel mai scurt timp posibil; să vadă care este structura clădirii; unde se poate găsi cel mai aproape un hidrant de apă; dacă în apropiere există locuri care prezintă pericol de explozie, ca de exemplu, benzinării etc.